Rasa de carne care garanteaza un produs finit de calitate, raspunzand perfect cererii pietei:

CHAROLAIS

• Rasa CHAROLAIS este cea mai raspandita rasa terminala.
• Este foarte agreata de crescatorii de pretutindeni, deoarece:
• Excelent pascator si utilizator de furaj,
• Spor excelent,
• Capacitate de adaptare foarte buna,
• Rasa omogena cu produs finit de exceptie,
• Foarte agreata de consumatorii amatori de calitate, pentru care este usor de valorificat si la greutate mica si mare.

Charolais [sarole] este o rasa de carne corpolenta, origine franceza. In crescatorii pur-sange, septelul este de cca. 5 milioane de exemplare. Rolul rasei este si mai important datorita capacitatii combinative si adaptare excelente, ca linie paterna finala in procesul de incrucisare pt. realizarea produsului finit a raselor de lapte si carne. Rasa este competitiva cu toate rasele de carne, iar in productia de semicarcase transate este fara egal. Prezinta o dezvoltare generoasa, are capacitate de reproductie buna si masa musculara importanta. Datorita acestora face parte din cele mai recunoscute si mai cautate rase. Se gaseste in oferta tuturor statiilor de inseminare, comerciantii cautand satisfacerea pietelor exigente cu rasa Charolais.

Rasa charolais a fost formata in Franta secolului XVIII prin incrucisarea arsei locale sura de munte si durham (predecesoarea rasei shorthorn). Initial a avut utilizare tripla: pt. muls, la jug si pt. carne. A devenit rasa de carne in exclusivitate incepand din secolul 20.

Este corpolenta, 650-750 kg si este foarte economica la ingrasare. Unii tauri pot creste si pana la 1800 kg, iar vacile cele mai mari pot atinge si 1400 kg. La cele mai importante expozitii din Franta adeseori putem intalni tauri de 1600 kg si vaci de 1300 kg.

Datorita proprietatilor excelente, raspandirea in lume a rasei a inceput in jurul anilor 1950. Astazi rasa este crescuta in peste 100 de tari, in conditii climaterice si de relief din cele mai diferite. Rasa a dovedit, ca desi nu este nepretentioasa (onorand conditiile mai bune de tinere) este totusi rezistenta: invinge concurentii si in conditiile de precipitatii slabe, temperatura ridicata si teren de munte. Prefera tipurile diferite in conditii variate. Spatiul ideal pt. aceasta rasa foarte lata si foarte musculoasa este pasunea intensiva cu tinerea in cirezi mici pe segmente de pasune de dimensiuni mai reduse. Cu cat corpul si picioarele sunt mai lung, cu atat animalul este capabil de a strabate distante mai lungi pt. a ajunge la locul de furajare si adapare. Ingustarea pieptului si moderarea musculaturii generale cresc de asemenea sansele rasei in conditiile la care este expusa.

In realitate nu exista vreo rasa care se poate numi "ideala". Ce si unde se numeste ideal este determinat de conditiile locale concrete de productie. Marele avantaj a rasei charolais este faptul, ca viteii ajunsi la ingrasatorie - in conditii favorabile - realizeaza un spor de exceptie care poate depasi si 2 kg pe zi. Legarea de glie inseamna, ca deja sunt selectate acele tipuri, care sunt cele mai potrivite conditiilor locale date. Perioada de acomodare poate fi redusa in cazul in care procurarea animalelor se va face dintr-un mediu asemanator cu cel in care dorim sa continuam cresterea.

Varianta fara coarne a rasei charolais este din ce in ce mai agreata in lume. Formarea sub-rasei a fost inceputa in anul 1950 in SUA. Raspandirea este deosebit de larga in Canada, Australia si Noua Zeelanda. Cu 10 ani inainte perceptia publica legata de varianta fara coarne a fost semnalata si in Franta. Multa vreme a fost vehiculata falsa convingere, ca lipsa coarnelor ar fi legata de musculatura slaba a animalului. In realitate, cele doua categorii sunt total independente una de cealalta. Exista animale care genetic sunt lipsite de coarne de 6-7 generatii si totusi comporta toate semnalmentele de rasa ale rasei originale franceze.

Animalele adulte prezinta dimensiunile medii conform tabelului. Vacile din Franta sunt tipic mai grele cu 50-100 kg ca cele din SUA, sau Australia, unde greutatea de cca. 600 kg este considerata ideala.

Acest lucru este influentat si de pretul de achizitie a vacilor adulte, care la varsta de pana la 7 ani depaseste pretul unui taur de 18 luni!

• Greutatea vie (kg) Inaltimea (cm)
• Vaca 650-750 132,5
• Taur 1000-1200 145,5

Vacile tinute pt. taiere vor fi gestate intr-o perioada de primavara, lunga intre 2,5-3 luni. Aceasta ciclicitate asigura realizarea normelor de crestere, tinere, a normelor veterinare si asigura realizarea tehnologiei planificate a productiei. Respectarea consecventa a tehnologiei asigura un spor crescut si ca atare si rentabilitatea.

Maturitatea pt. reproductie: In Europa, ciclul de reproductie a vitelor de carne incepe de la varsta de 18-24 luni. In America si Australia acesta incepe la varsta de circa 15 luni. Maturizarea precoce a rasei s-a ameliorat substantial si la liniile de rasa franceze.

Procesul fatarii este asemanator cu celelalte cornute mari. Datorita muncii de ameliorare a rasei, fatarea a devenit din ce in ce mai usoara. Ca si indicatorii de spor, procesul fatarii este de asemenea influentat de efectele mediului. In conditii de tinere optime si asigurarea miscarii regulate (de ex. amplasarea locului de adapare la anumita distanta) si zilnice a animalelor (mai ales in primele 3 luni) nu trebuie sa avem emotii legate de fatare. Gruparea animalelor dupa conditia de gestatie precum si furajarea corespunzatoare contribuie la o fatare fara complicatii. Conditiile variabile excesiv in timpul anului (mai mari de 15%) la orice rasa produc riscul de supracrestere a fatului si intervenirea complicatiilor la fatare.

Greutatea medie la nastere (in Franta este cu 2-4 kg mai mare):

• taur: 42 kg
• juninca: 40 kg
• Greutate la separare corijata la 205 zile:
• taur: 230-270 kg
• juninca: 210-250 kg
• Proportia viteilor separati: 94 %

Proprietatile de pascut a rasei charolais precum si cele de utilizare a furajului sunt excelente, totodata suporta excelent si conditiile extreme. Usor de manuit, fiind o rasa calma, ca atare se recomanda si pentru crescatorii de vita de carne.

Rasa charolais este foarte omogena in productia de carne. Avantajul rasei, fata de alte rase, se manifesta in primul rand prin sporul de greutate. Mai multe experiente dovedesc avantajul net a rasei. Productia de carne cu oase ajunge la 64%, dar poate atinge si 70%. Rasa charolais se afla printre rasele cu cea mai mare productie de carne macra. Continutul de seu este redus chiar si la greutate corporala mare. Bucatarii sefi cu calificativul de 5 stele lucreaza cu mare placere cu carnea acestei rase, datorita gustului plin si a constitutiei moi: satisface si cele mai exigente cerinte.

SISTEMUL DE SELECTIE

Pentru ca la reproducere sa ajunga numai tauri de calitate corespunzatoare, este nevoie de un sistem de selectie riguros. Procesul de selectie incepe la varsta de 6-8 luni. Exemplarele trebuie sa posede origine certificata, dovedita prin examen ADN. La inceputul testului de fertilitate va avea loc cantarirea si selectia negativa pe baza aspectului fizic. Examinarea intensiva, utilizata azi in exclusivitate, va dura minim 5 luni. Dupa finele fiecarei luni, conducerea asociatiei va executa o analiza pe baza rezultatelor de cantarire actuale, iar la cateva zile dupa cantarirea oficiala (cand viteii au ajuns la varsta de cel putin 400 de zile) se va proceda la incheierea examinarii. Directorul (conducatorul crescatoriei) impreuna cu un alt examinator autorizat va decide despre corespondenta animalului in scopuri de reproducere.

OBIECTIVE PRINCIPALE:

1. Daca animalul corespunde pentru scopuri de prasila?

2. Daca in timpul testului animalul a atins greutatea dorita. Este mai important de examinat, daca sporul in greutate (raportat la valoarea medie) excede greutatea celorlalte animale tinute in conditii identice de furajare.

3. Aspectul fizic. Pe marginea unei examinari lineare, manzatul in ce masura corespunde standardelor de rasa, ce musculatura are, dar si mai importanta este examinarea soliditatii constitutiei (picioare, spate). Dupa evaluarea integrala a rezultatelor, comisia va hotari prin consens. In urma experientei indelungate, se poate afirma, ca cca. 2/3 din tauri corespund normelor impuse.